punct traseu harta
Paraul Recele Ciocanesti
Comuna Ciocanesti, prin frumusetea de unicat a caselor sale, este o adevarata localitate-muzeu, denumit sugestiv - SATUL PICTAT. Chiar daca Ciocanestiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au facut din comuna lor un adevarat obiectiv turistic.
intersectie trasee · Iacobeni
pasul Mestecanis
Pasul Mestecanis se afla in SE Obcinei Mestecanis, la o altitudine de 1096 m. Obcinele Bucovinei, cum este denumita zona de podis a Bucovinei, este formata din mai multe creste muntoase paralele despre care se poate spune ca sunt cele mai spectaculoase din tara.
punct de interes
Masivul Giumalău face parte din Carpatii Orientali, grupa Nordica. Cel mai înalt varf este Vârful Giumalău, având 1.857 m altitudine. Masivul Giumalău se află delimitat de valea paraului Putna spre NV, Pojorata la N, masivul Rarau la NE, valea Bistritei Aurii la S și SE și Obcina Mestecanisului la V . În partea centrală se află vârful Giumalău (1857 m) în partea de sud a acestuia aflandu-se Rezervatia Codrul Seculari Giumalau. Cabana Giumalau se afla la 45 min de mers pe jos de la Vf Giumalau spre sud, la altitudinea de 1560 m.
punct de interes
Masivul Giumalău face parte din Carpatii Orientali, grupa Nordica. Cel mai înalt varf este Vârful Giumalău, având 1.857 m altitudine. Cabana Giumalau se afla la 45 min de mers pe jos de la Vf Giumalau spre sud, la altitudinea de 1560 m. In imediata vecinatate se află cea mai mare intersecție de trasee turistice
punct de interes
Cheile Zugreni sunt localizate în valea Bistriței, la sudul masivului Rarău-Giumalău fiind declarata rezervaţie geologică pe o suprafata de 314 hectare, pe raza comunelor Dorna Arini si Crucea Cheile Zugreni se află la 20 de kilometri aval de Vatra Dornei, spre Piatra Neamt. Cheilor Zugreni, care au patru kilometri lungime, sunt tăiate de râul Bistrița în șisturi cristaline între care și calcare cristaline reliefate din versanții foarte abrupți.
punct traseu harta
Satul Chiril se află pe Valea Bistriței, la 25 km in aval de Vatra Dornei. Satul este localitate componenta a comunei Crucea. Din acest punct se face accesul pe Trans Rarau drumul care face legatura intre Valea Bistriței spre Valea Moldovei. DinSatul Chiril pana în la hotelul Rarau sunt aproximativ 13 km. Din acest punct se intra pe traseul marcat cu punct albastru spre Vf Rarau timp de 3 h. Mănăstirea Rarău ctitorită de către domnitorul Petru Rareș în anul 1538, se află la 4 km pe drumul Trans Rarau. Aproape de cota 1.400 se înalță două biserici. Cea veche datează din vremea când la cârma Moldovei se afla Petru Rareș, iar cea nouă a fost sfințită în anul 2000.
intersectie trasee
Obcina este denumirea generica pentru o culme, coamă prelungită de deal sau de munte nu foarte inalt. Obcina Mica este o poiana destul de bine delimitată, situate la aproximativ 11 km de statiunea Vatra Dornei. Prin aceasta poiana trece si traseul turistic marcat cu banda albstra ce face legatura intre statiunea Vatra Dornei și Pasul Mestecanis sau cabana Giumalau prin Vf Barnarel. În centrul obcinii se află pensiune Gigi Ursu, unde se poate innopta și servi masa.
punct de interes
Muntele Barnarel este extremitatea sudica a masivului Giumalău, fiind situat in zona de NV a statiunii Vatra Dornei. Are o culme domoala, loc in care s-au purtat nenumarat lupte, marturie fiind transeele care brazdeaza poienile și padurile. In zona de culme s-a construit Schitul Sfantul Nectarie. La acest schit se poate ajunge pe un drum forestier cu plecare din Vatra Dornei.
punct de interes
Paraul Arinului este calea de acces prin munții Bistriței catre Manastirea Piatra Taieturi sau orasul Brosteni. Este foarte des utilizat ca drum de plimbare pentru biciclisti, drumul avand o panta destul de acceptabila pana în zona de culme.
punct de interes
Ambele asezaminte sunt administrate de Biserica Ortodoxa Romana prin arhiepiscopie. Sfințirea s-a făcut pe 20 octombrie 2004 de către Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și de către Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
intersectie trasee · Coșna
Intersectia dintre Valea Bancului și drumul national ce face legatura intre Vatra Dornei și Bistrița, este un nod rutier important pentru locuitorii comunelor Cosna si Poiana Stampei. Tot de aici se poate ajunge in pasul Suhard, prin valea Bancului in zona cea mai rapida de access pre varful Omu Suhard – 1920 m.
cladire istorica · Dorna Candrenilor
Biserica de la intrare din D Candrenilor dinspre Vatra Dornei este și punct de plecare pe traseul marcat cu cruce albastra. Traseul face legatura intra Dorna Candrenilor prin paraul Haju, spre baza varfului Ousorul.
intersectie trasee · Dorna Candrenilor
Poiana Negri este satul in care se imbuteliaza de zeci de ani apa minerala sub brandul Dorna. Prin satul Poiana Negri se poate ajunge cu masina pana la Schitul 12 Apostoli (aproximativ 15 km din centrul satului), iar de aici pe jos, in aproximativ 1 h se ajunge la Rezervatia 12 Apostoli. Valea Negrisoarei este lungă de peste 20 de km, fiind asfaltata pana la limita superioara a zonei locuite.
rezervatie
Poiana Stampei este comuna care a cunoscut un trend ascendent urbanistic in ultimii ani, aici construindu-se in ultima perioada mai multe cladiri administrative noi, cu diverse functiuni publice dispensar, gradinita, piscina interoara, centru SPA, etc. Din centrul comunei sunt mai multe trasee ce fac legatura peste mici dealuri cu satele Tataru, Gradinita, Poiana Negri, Dornisoara. Tot pe teritoriul comunei Poiana Stampei se află și Rezervatia Tinovul Mare. Tinovul Mare păstrează cea mai mare rezervație (mlaștină) de turbă din România. se intinde pe o suprafață de aproximativ 682 hectare. Tinovurile sunt niște mlaștini, zone umede în care se acumulează turba, un sol foarte bogat în materie organică provenită de la plante, slab sau deloc descompusă din cauza lipsei de oxigen. Apariția unei astfel de arii este determinată de o serie de factori printre care bilanțul dintre apă și climă, care trebuie să fie nul sau pozitiv astfel încât solul să fie mereu inundat sau umed.
punct central · Iacobeni
Comuna Iacobeni a constituit foarte multi ani unul din principalele cente de exploatare si prelucrare miniera din zona Tarii Dornelor. Comuna s-a dezvoltat ca o zona miniera pana in anii 2000.
punct traseu harta · Șaru Dornei
Satul Sarul Dornei este asezat la intersectia drumurilor ce fac legatura intra Statiunea Vatra Dornei, Valea Bistritei și centrele comunelor Panaci spre S si Sarul Dornei spre V. Din acest punct se poate ajung urmand drumul spre comuna Panaci spre manastirea Piatra Taieturi, sau se poate traversa spre Toplita prin pasul Vamanu (masina 4x4). Daca se urmareste drumul spre Neagra Sarului, se poate ajunge pana la fosta Cariera de Sulf Calimani - Parcul national Calimani
punct central · Panaci
Centrul comunei Panaci este concentreaza atat cladirile administrative –primarie, dispensar- dar și una din cele mai frumoase biserici din Tara Dornelor , Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel este un edificiu construit din rocă vulcanică, este cunoscută și cu apelativul de Catedrala Munților din Tara Dornelor. Urmand din acest punct drumul spre stanga -E- se ajunge dupa 7 km la manastirea Piatra Taieturi .
punct traseu harta · Panaci
Paraul Bucinis a constituit ani buni pentru locuitorii satului Coverca, calea de acces catre pasunile din Muntii spre Dealul Buzileni, Obcina Taieturi, Poiana Frumusica și altele. In satul Coverca se afla si fabrica de imbuteliere a apelor minerale sub brandul Aqua Carpatica. Traseul turistic marcat cu punct albastru este destul de dificil de accesat datorita potecii care se desfasoara de cele mai multe ori prin albia paraului .
punct central · Șaru Dornei
Neagra Sarului a fost pana in anii 2000 cea mai importanta localitate miniera pentru exploatarea Miniera de Sulf din Calimani. Majoritatea barbatilor din aceasta comuna au fost muncitori ai acestei mine. Ulterior anului 2000 comuna s-a dezvoltat prin prisma turismului, pe teritoriul acesteia fiind si Centrul de Vizitare a Parcului National Calimani, Tinovul Mic Sarul Dornei, Rezervatia Geologica 12 Apostoli.
punct traseu harta · Șaru Dornei
Punctul de intersectie dintre paraul Runcului, drumul comunal Taieturi și drumul comunal 84 (Sarul Dornei - G Haiti) a fost punctal de plecare in marele circuit al calderei Calimanului, un circuit de peste 50 de km, traseu marcat cu punct roșu.
punct de interes
Schitul 12 Apostoli este situat la intersectia a doua trasee turistice magistrale ce fac legatura intre statiunea Vatra Dornei și Rezervatia 12 Apostoli precum și comuna Saru Dornei - sat Sarisor - și comuna Dorna Candrenilor - sat Poiana Negri. Accesul auto se poate face pe singurul drum forestier, destul de bine intretinut, dinspre satul Poiana Negri. Schitul „12 Apostoli” aparține Mănăstirii Putna, din Arhiepiscopia Sucevei și a Rădăuților.
punct de interes
Satul Gura Haitii este punctul terminus pentru accesul mijloacelor de transport in comun. Din acest punct, se poate merge pe drumul forestier marcat cu punct albastru spre SV catre Poteca Tematica 12 Apostoli și mai departe pe marcaj cruce rosie spre vf Pietrosul Calimani. Daca se urmareste drumul asfaltat (starea drumului este foarte precara) spre S, se ajunge dupa 11 km in vechea exploatare se sulf din Calimani. Accesul auto mai departe de zona exploatarii este interzis.
punct traseu harta
Poteca tematica 12 Apostoli este ce mai cautat și parcursa de turiști atat datorita rezervatiei din zona de culme cat si traseului destul de lejer și fara diferenta de nivel foarte mare. La stancile 12 Apostoli se ajunge in aproximativ 2 1/2 – 3 h maxim. De-a lungul traseului s-au montat panouri cu diferite teme, astfel Poteca tematică 12 Apostoli dezvăluie călătorului relația dintre oamenii locului și natură, geneza Călimanilor. Traseul este accesibil tot timpul anului.
punct central
Satul Paltinis face parte din comuna alaturi de: Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu. Din centrul satului Paltinis se poate ajunge spre E, la manastirea Catrinari din pasul Paltinis si mai departe in orasul Brosteni (drumul este in mare parte forestier) sau spre S se ajunge in Pasul Vamanu de unde se coboara in comuna Bilbor și spre Toplita (recomandat 4X4). Prin acest punct trece si traseul marcat cu banda rosie ce face legatura intre Muntii Bistritei și Muntii Calimani.
punct central
Satul Paltinis constituie zona de transfer pentru traseul magistral marcat cu banda roșie, ce parcurge creasta principala a muntilor Calimani (dupa ce a parcurs muntii Rodnei, Suhard, Bargaului) și merge spre muntii Bistritei sau spre sud spre Muntii Ceahlau. Zona nu beneficiaza de pensiuni sau puncte de alimentare.
muzeu · Vatra Dornei
Muzeul etnografic Vatra Dornei pot fi vazute atat obiecte provenind din Zona Dornelor, cat si din alte vetre folclorice importante ale Bucovinei, cum ar fi: Campulung Moldovenesc. Radauti. Solca, Stupca, Fratauti, Dragoiesti, Marginea, Paltinoasa, Manastirea Humorului, Izvoarele Sucevei.
muzeu · Vatra Dornei
Vatra Dornei, str Unirii
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei Str. Unirii Nr. 3 Vatra Dornei PROGRAM FUNCTIONARE : MARTI-VINERI 10-17 SÂMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ 10-14 Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei apare ca instituţie culturală de interes public în anul 1956. In momentul de faţă muzeul îşi desfăşoară activitatea în acceeaşi locaţie de 36 de ani. Este constituit din 2 secţii : Secţia de Faună şi Floră din zona Dornelor şi Secţia de Cinegetică din judeţul Suceava.Exponatele de faună şi floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii de taxonomie, filogenie şi ecologie. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă : peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere. Diorama cu cerbul atacat de o haita de lupi iarna este unicat în România. Flora zonei Dornelor este foarte bogată în specii. În expoziţii sunt prezentate specii rare, endemice, relicte glaciare. Parterul muzeului prezintă colecţia cinegetică. Această expoziţie se justifică ţinând cont că peste 50 % din suprafaţa judeţului Suceava este acoperită de păduri care adăpostesc un vânat bogat în specii cu valoare cinegetică deosebită. Secţia începe cu un scurt istoric al vânătorii, apoi se continuă cu amenajări ce vin în sprijinul vânatului ierbivor pe timp de iarnă. Următoarea sală prezintă creşterea la cervidee, trofee de selecţie şi un interior vânătoresc. În vitrine sunt prezentate obiecte confecţionate din blănuri, coarne, picioruşe de căprior ce demonstrează modalităţi de valorificare a vânatului.
muzeu · Ciocănești
centrul comunei Ciocanesti
Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate, a fost înfiinţat in comuna Ciocanesti in anul 2007, din iniţiativa administraţiei locale. A devenit un univers expoziţional, ce oglindeşte un grandios spectacol de creativitate şi culoare. Dacă, în primă fază, sediul acestuia se afla în centrul aşezării, într-o clădire de lemn, găzduind atât ouă încondeiate, cât şi obiecte de preţ ale tradiţiei populare zonale, în anul 2014 Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate a fost separat de colecţia etnografică, spre a-şi dobândi independenţa culturală în incinta Casei de Cultură Florin Gheuca Ciocăneşti. Colecţia celor peste 3000 de ouă încondeiate aparţine deopotrivă meşterilor din Bucovina şi din alte regiuni ale ţării, precum Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Moldoviţa.
punct de interes
Perpetuarea frumuseții costumului popular din Țara Dornelor și nu numai a devenit de câțiva ani o preocupare a femeilor care știu mânui acul și ața, în cadrul unei șezători săptămânale. Zeci de femei se adună sâmbăta în încăperile Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, pline de dorința și entuziasmul coaserii unui nou model de altiță sau încreț pentru cămașă, încondeierii unor ouă sau realizării unor frumoase mărțișoare. Prin colaborarea cu reprezentanții muzeului dornean, ele beneficiază de valorosul patrimoniu textil al muzeului, din care își pot extrage în orice moment inspirația. Valoroasele lucrări realizate în șezătoarea dorneană au ajuns în garderoba celor care le-au creat sau reprezintă acum mândria unor conaționali care își duc viața pe alte meleaguri. Organizator atelier: Minorica Dranca, director al Muzeului Etnografic din Vatra Dornei. Contact: 0746 245 531
muzeu · Ciocănești
centrul comunei Ciocanesti
Muzeul Etnografic Ciocanesti este unul dintre obiectivele turistice deosebit de interesante din zona Dornelor, deoarece îți oferă șansa să tragi cu ochiul în trecutul unei bucăți de Bucovină de mult dispărute. Doar la evenimente speciale mai apucăm să ne aruncăm privirea asupra unor straie tradiționale și să mai ținem în mână niște unelte fără de care meșteșugurile de acum câteva sute de ani nu ar fi putut prospera și evolua. Muzeul este administrat de doamna Marilena Niculiță, telefon contact - 0744 589 977.
rezervatie · Șaru Dornei
Saru Dornei
Acoperă o suprafață de aproximativ 24000 ha. Zona cuprinsă în Țara Dornelor se evidențiază prin prezența uriașei caldere vulcanice, cu un diamentru de aproximativ 10 km, fiind una dintre cele mai mari din Europa. Creasta acesteia se impune prin vârfurile semeţe de peste 2000 m, prezente şi în creasta secundară vestică. Rezervații și puncte de interes: • Creasta principală a calderei vulcanice cu principalele vârfuri de peste 2000 m • Rezervaţia naturală 12 Apostoli și Poteca tematică 12 Apostoli • Rezervaţia ştiinţifică Molidiş cu Pinus cembra • Rezervaţia naturală Lacul Iezer (partea de sud a calderei) • Schitul „Apa Rece” (în apropiere de vf. Lucaciu) cu acces din Poiana Negrii Principalele puncte de acces în trasee: Gura Haitii, Vatra Dornei , Poiana Negri, Şaru Dornei, Poiana Stampei, Dornişoara Activităţi permise în Parcul Național Călimani: Drumeţie (cu posibilitate de înnoptare doar în locuri de campare speciale, turism ecvestru, schi de tură Cazare / Campare: • cabana turistică Reţitiş din vecinatatea stației meteo Rețitiș; • Pe tritoriul Parcului Naţional Călimani există locuri clar stabilite pentru campare – consultați hărțile privind locurile de campare
punct de interes · Vatra Dornei
Vatra Dornei
În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond. Pârtia de schi „Dealu Negru” (denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia are o diferență de nivel de 400 de metri și un grad de dificultate mediu, fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori decât celor profesioniști, având și pante mai abrupte, dar care nu provoacă probleme practicanților acestui sport. Pârtia beneficiază de o instalație de transport cu telescaunul cu o capacitate de 120 de scaune cu câte două locuri. Lungimea traseului telescaunului este de 3.000 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Negrești, iar cea de terminare la cea mai înaltă cotă a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizează spre partea superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare. Pârtia de schi „Parc” are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și o diferență de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul stațiunii Vatra Dornei, în vecinătatea Parcului Central, și este una din cele mai vizitate pârtii din nordul țării. La bază se află o pistă de snowtubing și școala de schi „Euroski”. Pârtia are o dificultate medie, este dotată cu tunuri de zăpadă, beneficiază de iluminare nocturnă și de transport cu telescaunul asigurat de Teleschiul Parc. Acesta include și un baby-schi pentru copii, iar lungimea traseului este de 230 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Parcului. În continuarea pârtiei de schi „Parc” se află pârtia „Poienița” (numită și „Parc 2”), cu o lungime de 550 de metri și o diferență de nivel de 50 de metri. Pârtia beneficiază de o lărgime optimă pentru începători și copii, având un grad de dificultate redus. Pârtia de schi „Veverița” este situată în vecinătatea pârtiei „Parc”, accesul făcându-se atât de pe Strada Parcului, cât și de pe pârtia „Parc 2”. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie 2011. Are o lungime de 780 de metri și o diferență de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost). În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată pe Dealul Runc ce face parte din masivul Suhard. Dealul Runc se afla in partea de nord a statiunii Vatra Dornei. Pista de schi fond are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Aici se organizeaza si diferite concursuri pentru junori.
rezervatie · Poiana Stampei
Poiana Stampei, acces dinspre drumul forestier Dornisoara
Tinovul Mare păstrează cea mai mare rezervație (mlaștină) de turbă din România. Aflată în Carpații Orientali, la poalele Călimanilor în Depresiunea Dornelor, aceasta se extinde pe o suprafață de aproximativ 682 hectare. Tinovul Mare Poiana Stampei se remarcă prin diversitatea structurală şi floristică. Habitatul cu gradul de reprezentativitate cel mai mare în sit, îl reprezintă turbăriile active (cod 7110*) şi turbăriile cu vegetaţie forestieră (cod 91DO*)- ambele cu o reprezentativitate excelentă. Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării habitatelor existente în acesta, se prezintă astfel: - valoare excelentă pentru habitatul turbării active şi - valoare excelentă pentru habitatul turbării cu vegetaţie forestieră. Pe lângă speciile de plante identificate în sit şi care sunt prinse în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (Drepanocladus vernicosus şi Ligularia sibirica), a mai fost identificată, la categoria specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE, şi Triturus montandoni. La categoria specii de nevertebrate din anexa II a aceleaşi Directive, au fost identificate speciile: Leucorrhinia pectoralis şi Cordulegaster heros.
rezervatie · Șaru Dornei
sat Saru Dornei
Tinoavele sau mlaștinile oligotrofe (sărace în substanțe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu climat rece și umed și pe platourile înalte muntoase. În fapt sunt aglomerări de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare rămase captive după ultima glaciațiune terminată acum mai bine de 10.000 de ani). Tinovul Mic se afla in satul Saru Dornei la 13 km de Vatra Dornei. Poteca tematica din Tinovul Mic se parcurge in aproximativ 45 de minute, pe un podet de lemn cu o lungime de aproximativ 950 de m. De-a lungul potecii sunt amplasate panouri si locuri de popas.
punct de interes · Șaru Dornei
Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani, este situat la 13 km de Vatra Dornei, este locul ideal pentru aflat curiozități despre viața sălbatică a celor mai tineri și mai înalți munți vulcanici din țară. Circuitele de vizitare concepute special pentru relaxare activă sunt > expoziție interioară interactivă cu panouri de reprezentare a faunei și florei din Parcul Național Călimani, sertare senzoriale, machete 3D cu aria naturală protejată și modul de formare a munților Călimani, harta izvoarelor din Țara Dornelor; Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani din Șaru Dornei este deschis publicului de luni până duminică între orele 10.00-14.00.
rezervatie · Dorna-Arini
limita admnistrativa intre comunele Dorna Arini si Crucea
Rezervația naturală Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor este o arie protejată de interes național, este situată în partea de nord a Munților Bistriței între localitățile Sunători și Chiril pe la 20 km în aval de orașul Vatra Dornei. Cheile, care au patru kilometri lungime, sunt tăiate de râul Bistrița în șisturi cristaline între care și calcare cristaline reliefate din versanții foarte abrupți. Versantii au 200-300 metri înălțime și prezintă forme bizare ce poartă denumiri pitorești precum: Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Pușcatei, Stânca Coifului. Lățimea cheilor permite străbaterea lor de către o șosea astfaltată (DN 17B). Râul prezintă repezișuri, vârtejuri, ochiuri adânci, ce adaugă un plus de frumusețe rezervației.
rezervatie · Vatra Dornei
Centrul Statiunii Vatra Dornei
Un loc aparte in cadrul municipiului este ocupat de Parcul statiunii. Masuratorile efectuate au indicat parcul ca un loc cu un nivel calitativ maxim de aero-ionizare. Plimbarile in aer liber pe aleile parcului au fost considerate dintotdeauna elemental principal al tratamentului. Din anul 1847 pana in prezent Parcul a suferit multe modificari, dar actuala configurare a fost prefigurata in linii generale in prima parte a anului 1886.In vara anului 1899, data inaugurarii oficiale a statiunii balneoclimaterice, in Parc a concertat pentru prima data fanfara Regimentului de Infanterie Cernauti.
cladire istorica · Vatra Dornei
Centrul Statiunii Vatra Dornei
Obiective istorice și turistice Biserica Nașterea Maicii Domnului – construită în 1905 ca biserică luterană, este folosită din 1947 ca biserică ortodoxă. Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui Isus – construită în 1905 pe locul unei biserici mai vechi. Biserica Sfântul Ilie – construită în 1908 ca biserică greco-catolică ruteană, este folosită în prezent ca biserică ortodoxă. Cazinoul din Vatra Dornei – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-A-05670), construită în 1898. Izvorul Sentinela – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-A-05658), construită în 1896. Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05669), construită în 1896. Clădirea băilor – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05668 ), construită în 1898. Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră Vatra Dornei – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05661), construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Casa de lemn „Aurora Negrea” – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05657), construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Hotelul Carol, fosta Vilă nr. 1 – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05671), construită în 1896. Hotelul din Strada Mihai Eminescu nr. 15 – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05665), construită în 1896. Primăria – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05662), construită în 1897. Include Muzeul de Etnografie, înființat în 1987. Biblioteca orășenească – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05666), construită în 1901. Gara Vatra Dornei – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05660), construită în 1902. Gara Vatra Dornei Băi – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05659), construită în 1910. Poșta – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05663), construită în 1929. Casa de Cultură „Platon Pardău” – clădire cu valoare arhitecturală. Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică – înființat în 1952 și deschis oficial în 1957. Sinagoga din Strada Luceafărul – construită la începutul secolului al XX-lea. Templul Mare din Vatra Dornei – construit în perioada 1898-1902. Grupul statuar din parcul stațiunii balneare – busturile lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Alecu Russo și Ion Luca, monumente istorice (cod de clasificare SV-IV-m-B-05717), realizate în perioada 1964-2000. Zona veche comercială a orașului (Strada Mihai Eminescu nr. 28-34 și 23-31) – ansamblu de clădiri monument istoric (cod de clasificare SV-II-s-B-05664), construit în secolul al XIX-lea. Zona veche comercială a orașului (Strada Luceafărul nr. 1-13 și 4-14) – ansamblu de clădiri monument istoric (cod de clasificare SV-II-s-B-05667), construit în secolul al XVIII-lea. Schitul de călugări Sfântul Nectarie – lăcaș de cult ortodox situat pe Vârful Bârnărel, la aproximativ 1,5-2 ore de mers pe jos din stațiune. Mânăstirea Sfântul Dimitrie – lăcaș de cult ortodox situat pe Strada Chilia nr. 11B.
punct de interes · Panaci